Tahitiy.d IiP V506 Z
| Tahiti | |
|---|---|
hohoà peeùtari no Tahiti. |
|
| Teotarafia | |
| Fenua | Farāni |
| Taa motu | Motu Nià mataì / te taa motu no te Tōtaiete |
| Vāhi | moana Pātitifā |
| Rahi | 1042 tm² |
| Te tahatai | 132 tm |
| Te mouà teitei aè | ò Orohena (2241m) |
| Hau Fenua | |
| Vaataata i pihai atu i te moana | Pōrīnetia farāni |
| Ihi o te nunaa | |
| Te huiraatira | 178 133 taata (2007) |
| Te meùmeù | 170,95 taata/tm² |
| Te òire rahi aè | Papeete |
| Te tahi atu mea | |
| Te ìmiraa popaā | 1767 |
| Te hora | UTC-10 |
Ò Tahiti, e fenua no Pōrīnetia farāni (te vaataata na te moana) òia, i te àpatoà o te moana Pātitifā. No te Motu Nià mataì e te taa motu no te Tōtaiete òia. E piti tuhaa òia, Tahiti nui - te rahi aè - e Tahiti iti, taahia e te àriàri Taravao.
E 178 176 to na raatira e 1078 tm² te rahiraa, te rahi aè paì no te tahi atu mau fenua no Pōrīnetia farāni òia. Ò Papeete te òire faufaa, e te nohoraa o te mau fare o te hau. Ua tāpaò te àaamu no Tahiti e te tāpaeraa o te taata mai Auterōnetia mai, e piti tauatini matahiti i teie nei. I muri aè, ia tae mai te Popaā, e tauturu te mau tauiraa rau e te Popaā i te Pomare mā no te rave i te hau i nià i te tāātoàraa o Tahiti e ta na tahi atu fenua. Mai te hōpeà tenetere XVIII mai ā, ua àihuàrāauhia te fenua e te mau òrometua. I te matahiti 1842, ua riro òia ei Hau tāmaru no Farāni, hou te hirohirouri ei huàrāau, te mero o te Fenua Farāni no Oteania. I te âvaè tiurai no 1957, ua taui te iòa "Etablissement Français de l'Océanie" - Fenua Farāni no Oteania ei "Polynésie française" - Pōrīnetia farāni.
Sommaire
- 1 Te teotarafia
- 1.1 Te vāhiraa
- 1.1.1 te àveiàraa
- 1.1.2 te hurufenua
- 1.2 Te àhuāraì
- 1.2.1 Te nanumiti paruparu
- 1.2.2 Te àti mataì rorofaì
- 1.1 Te vāhiraa
Te teotarafia[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]
Te vāhiraa[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]
te àveiàraa[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]
Tei rōpū ò Tahiti i te moana Pātitifā, e 4200 tm te ātea i apatoà no Vaihī, e 8000 tm te ātea no Tiri, e 5900 tm te ātea no Auterāria. E 15000 tm te ātea no te fenua Farāni.
E piti tuhaa to te fenua, tāàmuhia e te àriàri no Taravao, ò Tahiti nui e ò Tahiti iti.
ò Tahiti te motu rahi aè no Pōrīnetia farāni, e 1042 tm² to na rahi. Te maoro o taua fenua nei, e 60 tirometera, te âano rā, e 30 tirometera. E 190 tm to na fāito hāatiraa.
te hurufenua[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]
Ò Tahiti te fenua teitei aè o Pōrīnetia farāni.E 2241 metera te teitei o te mouà teitei aè, ò Orohena ia. Tē vai atoà ra te mouà Aorai (2066 m), te mouà Mārau (1 493 m) e te Tara o Mai'ao (1 321 m). No te mouà, e noho te pae rahi o te taata tahiti i tahatai. E àti paetahi te fenua i te aau. E 33 ava i rotopu i te tairoto e i te moana. E 141 tm² te rahi o te tairoto. E nehenehe ta mātou i hiò i Moorea mai Mahina mai e tae roa i Punaauia. E rave rahi taata moorea tē rave i te òhipa i Papeete.
Te àhuāraì[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]
E piti ànotau :
- Te tau ua, te àuhune, mai te âvaè novema mai e tae roa i te âvaè èperēra ;
- Te tau anuanu, mai te âvaè mē mai e tae roa i te âvaè âtopa, e tau toètoè ia.
| Ten. | Fep. | Māt. | Èpe. | Mē | Tiun. | Tiur. | Âte. | Tetep. | Âto. | Nov. | Tit. | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anuvera | 27,6 | 28,5 | 28,5 | 28 | 27,4 | 26,6 | 25,4 | 26 | 26 | 26,3 | 26,9 | 26,4 |
E taa ê te àhuāraì ia au i te pae o te fenua. E mea ua aè i te pae te farara te maraamu ai.
Te nanumiti paruparu[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]
Aita e nanumiti no te âvaè, no te mahana rā. No reira, e pāhee noa ā te tai i te poìpoì roa e i te ahiahi, e pānunu te tai i tuìraa pō e i te avatea.
Te àti mataì rorofaì[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]
Tei roto te fenua i te ārea e tupu te mataì rorofaì ai. No reira, i te matahiti 2010, ua farara te mataì rorofaì ò Oli, e 200 tm/h to na tere.
| Pōrīnetia | Te fenua Tōtaiete mā i Pōrīnetia farāni | |
|---|---|---|
| Te fenua ni’a mata’i mā : Mai’ao | Meheti’a | Mo’orea | Tahiti | Teti’aroa | ||
| Te fenua raro mata’i mā : Huahine | Manuae | Maupiha’a | Maupiti | Motu One | Porapora | Ra’iātea | Taha’a | Tupai | ||
| Te mau ta’amotu : Tuha’a pae mā | Ma’areva mā | ’Enana mā | Tōtaiete mā | Tūāmotu mā | ||
| Cet article n'est pas rédigé ou orthographié convenablement et nécessite des corrections. Vous pouvez améliorer la rédaction d'une section. |